Imprimeul animalier este un pattern omniprezent pe scena modei. A-l numi tendinta ar fi o caracterizare peiorativa, el fiind mult mai mult de atat. Senzualitatea extrema nu a fost niciodata un deziderat in definitia elegantei, insa, atunci cand are substanta si o istorie bogata – asemenea motivelor jungle – dobandeste valoare arhetipala. Felinele au gratie si mister. Miscarea lor supla si hotarata vorbeste despre incredere in sine, spirit aventuros si o doza delicioasa de pericol.
Designerii din lumea intreaga l-au reinterpretat in felurite moduri, datorita comportamentului sau cameleonic – il poti “stinge” asociindu-l cu neutre, sau il poti etala flamboaiant ca atare. Linia de demarcatie intre excentric si elementar este foarte fina. Nu exista prea mult atunci cand il porti cu asumare, ca expresie a personalitatii.
Jaguar, leopard sau ghepard, care este animalul tau totem? Alegerea poate fi dificila, fiecare specie din savana avand un sarm aparte. Reconfigurat si reintregrat in garderoba esentiala, dupa multi ani in care pasiunea pentru asemenea piese era semn al frivolitatii, imprimeul este must have-ul suprem al toamnei. Imitatia naturii, cu dezinvoltura ei sofisticata, a avut intotdeauna o aparitie triumfala pe podiumuri si in street style. Daca alte pattern-uri au rezistat doar cateva sezoane inainte sa fie date uitarii, febra junglei a devenit un manifest atemporal. Dincolo de estetica impresionanta, are o consistenta sustinuta de simboluri. Felina e un strateg desavarsit, care adora provocarea si jocul, vanatoarea in sine fiind mai importanta decat finalul.
POEMA propune o asociere remarcabila intre delicatetea tesaturii satinate, rafinamentul detaliilor si forta impozanta a printului. Rochia midi evazata are falduri fluide, a caror miscare domoala si plina copleseste lipsa de substanta a voalurilor eterice specifice verii. Juxtapunerea elementelor aparent antonime are o carisma incredibila. Gulerul mic de inspiratie victoriana ar putea fi interpretat drept conservator, prestanta sa nu are insa rigiditatea originara. In acest context, aplicarea lui subliniaza exotismul si prospetimea creatiei. Coordonarea poate fi plictisitoare, asadar stilul devine mai pasionant atunci cand imbina diversitatea notelor.
Hainele nu mai sunt nevoi primare, moda devenind arta. O piesa trebuie sa iti bucure privirea si sa declanseze o emotie. Pattern-ul jaguar are magnetismul irezistibil al graficilor psihedelice, fara a avea, insa, si aerul lor extenuant. Este bogat si intens, avand o eleganta ce nu mai trebuie sustinuta de croieli complicate. Cromatica are adancime si rafinament. Daca in sezoanele trecute era preferat micro-imprimeul, acum petele sunt mai ample. Rochia nu va trece neobservata si nu va fi usor uitata. Aparent cuminte, lasand putina piele la vedere, pastreaza in substratul sau emotional exaltarea specifica saltului felinelor. Iti subjuga simturile si iti imprima o indrazneala nebanuita.
Este uluitoare abilitatea imprimeului de a se transforma pentru a reveni constant in atentie. Nenumaratele sale fatete transced timpul si se intiparesc in dictionarul stilului urban al femeilor de toate varstele, indiferent de preferintele vestimentare. Vivienne Westood il incorporeaza in controversatele sale colectii punk, la Dolce & Gabbana defineste glamour-ul sicilian, iar Acne Studios il expune intr-un street style scandinav abordabil. Dungile si bulinele au cele 15 minute de faima, insa nu au si intriga si sex-appeal-ul leopardului. Cum a inceput fenomenul jungle?
Istoria imprimeului, de la origini pana in prezent
Fascinatia pentru animal print dateaza de mii de ani. Iconografii mentioneaza o stela egipteana plasata in 6000 B.C., care o infatiseaza pe regina Nefertiabet purtand o rochie din piele de leopard. Statui feline imbracate in rasina au fost descoperite in mormantul lui Tutankhamun. Nu descriau doar luxul faraonului-copil, ci si triumful acestuia in fata mortii. Parti ale statuii erau aurite, fie din motive estetice ori pentru a simboliza modul in care trupul faraonului reflecta lumina in calatoria lui pentru a se alatura lui Ra in Orizont.
Mafdet, zeita puterii punitive si cea dintai divinitate atestata de egiptologi, era redata ca avand cap de ghepard si trup de femeie. Hatshepsut, a doua femeie faraon, a adus leoparzi din Punt (astazi Somalia) pentru a-si imbogati gradina zoologica regala – in fapt, cea dintai gradina publica din istoria omenirii. Un tablou al artistului Lawrence Alma-Tadema zugraveste intalnirea pe Nil dintre Antoniu si Cleopatra. Aceasta poarta drept hlamida o blana luxurianta, la fel de excentrica precum personalitatea si farmecul sau ocult.
Mii de ani mai tarziu, pretioasa blana avea sa impodobeasca mantiile opulente si dormitoarele regilor si nobilimii. Raritatea si exotismul sau o fac dezirabila pana la obsesie. Era semnul puterii si al statutului, intangibil clasei mijlocii. Asemenea podoabe erau purtate de corabii temerare din indepartata Africa. Negustorii din Franta si Anglia ii prevad extraordinarul farmec si incep sa importe creton imprimat din India, ceva mai accesibil decat blanurile, din care se confectionau tapiserii si vesminte. Ramane, insa, un produs de lux si o expresie a abundentei costisitoare.
Cand Josephine Baker isi aduce splendidele dansuri in cabareturile din Franta, in 1925, publicul este subjugat de miscarile extravagante, nepermis de senzuale, dar si de costumele nonconformiste. “Perla neagra” (sau “Venus de bronz”) iubea atat de mult legendarul imprimeu incat avea o femela ghepard, Chiquita, drept animal de companie si partenera ocazionala de scena. La final, spectatorii continuau sa priveasca fascinati. Felina cu zgarda impodobita cu diamante sarea pe bancheta unui Rolls-Royce, urmata de celebra sa stapana invesmanatata intr-o rochie lunga cu bretele fine.
Muza lui Christian Dior, romanca Mitzah Bricard face din motivele animaliere o semnatura inconfundabila. Aproape de fiecare data purta o piesa cu celebrele pete, de la somptuoasa haina din blana la ineditul sau turban cu voaleta – pe care nu il dadea jos nici macar atunci cand lucra. In 1947 il inspira pe Dior sa creeze rochia panthere-jungle, cu iconica talie de viespe, si vanzarile explodeaza. Fiecare femeie cu stare isi doreste sa imbrace superbul drapaj. Nici Mitzah si nici printul nu s-au sters din istoria modei, carisma lor ramanand inimitabila.
Este memorabila aparitia lui Jacqueline Kennedy in India, in 1962, purtand o haina lunga semnata Oleg Cassini. Jackie era etalon al stilului intr-o vreme in care a-ti arata garderoba costisitoare era un pacat iertat. Ea adora tot ceea ce alte femei se temeau sa imbrace. Un amestec de forta si feminitate, optiunile sale stilistice raman de actualitate si continua sa fie sursa de inspiratie. Curajul de a experimenta diferentiaza cumparatoarea obisnuita de o figura semnificativa. In timp ce prima se bucura de o aparitie de efect, dar uniforma si trecatoare, cea din urma isi pune amprenta pe o generatie. Alegerea lui Jackie avea sa duca la aparitia blanurilor artificiale. Raspandirea tesaturilor sintetice nu a insemnat doar accesibilitatea maselor la imprimeu, ci si prezervarea speciilor.
